Istoria

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei este un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat in contracararea infractiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a coruptiei. Cadrul juridic al activitatii Centrului il constituie Constitutia Republicii Moldova; Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, adoptata de catre Parlamentul Republicii Moldova la 6 iunie 2002, alte acte normative, inclusiv tratatele internationale la care Republica Moldova este parte.

Principiile de activitate

Centrul isi desfasoara activitatea pe principiile legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, oportunitatii, imbinarii metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, conducerii unipersonale si colegiale, colaborarii cu alte autoritati publice, organizatii obstesti si cetateni.

Atribuţiile

În atribuţiile Centrului intră preîntâmpinarea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale; contracararea corupţiei şi protecţionismului; prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului; efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei.

Necesitatea creării

Crearea Centrului a fost determinata, in primul rand, de necesitatea edificarii unei structuri de stat eficiente, scopul principal al caruia este combaterea infractiunilor economice si coruptiei in Republica Moldova. Prevenirea lor este o sarcina prioritara pentru organele de ocrotire a normelor de drept. O alta cerinta, nu mai putin importanta, a fost necesitatea optimizarii structurii si activitatii organelor de control. Din experienta anilor trecuti, nu se reusea solutionarea problemelor privind infractionalitatea economica, sporirea rezultatelor in combaterea ei din mai multe cauze, dintre care pot fi mentionate cele mai importante: dublarea functiilor de catre diferite institutii de stat, pe de o parte, si ineficienta interactiune intre ele, pe de alta. In consecinta, se inregistra un numar considerabil de controale si revizii tendentioase si inoportune, care nu aveau nici un efect asupra nivelului criminalitatii in economie, si sustrageau de la activitate agentii economici. Fiecare organ de control avea competentele proprii, subordonarea sa ierarhica. Totodata, dintre tarile CSI, numai in Republica Moldova organele de control nu dispuneau de functii de urmarire penala. Odata cu adoptarea Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in Moldova a fost creata o institutie avind un sistem complex de descoperire a infractiunilor economice, incepand cu obtinerea si documentarea informatiilor operative, efectuarea actului de revizie si control, intentarea dosarului penal, urmarirea penala si transmiterea dosarului in instanta de judecata. Centrul a fost creat ca urmare a fuzionarii Departamentului Control Financiar si Revizie al Ministerului Finantelor; Directiei anticoruptie a Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei, precum si a Directiei politiei economico-financiare a Inspectoratului General de Politie al Ministerului Afacerilor Interne si a Garzii Financiare, care era subordonată Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Începînd cu 6 iunie 2002, în Republica Moldova există un organ de ocrotire a normelor de drept, specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare şi fiscale, precum şi a corupţiei -  Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Cadrul juridic al activităţii Centrului îl constituie Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 1104-XV, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la 6 iunie 2002, alte acte normative, inclusiv tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Crearea unui organ specializat în combaterea corupţiei şi infracţiunilor economice a fost determinată şi de standardele europene integraţioniste, care impun necesitatea existenţei organelor anticorupţie specializate.

Avînd în vedere că corupţia ca fenomen social negativ reprezintă un proces complex, tot un proces complex trebuie să constituie şi acţiunile de curmare a corupţiei. Sub influenţa intensificării riscurilor înregistrate la nivel naţional şi internaţional, multe state au decis să adopte strategii de prevenire şi combatere a corupţiei.

În aşa mod, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi  Corupţiei constituie un  imperativ al timpului, activitatea instituţiei vizînd preîntîmpinarea, descoperirea, cercetarea, eliminarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale; contracararea corupţiei şi protecţionismului; contracararea legalizării bunurilor şi spălării banilor obţinuţi în mod ilicit, efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei.

Primii paşi ...

Iniţial, conform schemei de încadrare aprobată la 29 martie 2002,  primii conducători ai Centrului au fost desemnaţi:

- dl Alexei Roibu, director al C.C.C.E.C.;

- dl Valentin Mejinschi, vicedirector, şef al Departamentului investigaţii operative şi control documentar inopinat;

- dl Anatolie Donciu, vicedirector, şef al Departamentului anchetă penală;

- dl Ghenadie Munteanu, vicedirector, şef al Departamentului control şi revizie;

- dl Mircea Grigorev, vicedirector, şef al Departamentului pentru problemele administrative.

Începînd cu 01.07.2002, după publicarea Legii Republicii Moldova cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.1104-XV din 06.06.2002 în Monitorul Oficial, a demarat angajarea prin transfer a personalului din cadrul Departamentului Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor, a Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, Direcţiei poliţiei economico-financiare a Inspectoratului  General de Poliţie al  Ministerului  Afacerilor Interne;  a Gărzii Financiare a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

La 13.12.2002 a avut loc reorganizarea Centrului şi s-a aprobat o nouă schemă de încadrare, conform căreia subdiviziunile instituţiei erau amplasate teritorial în oraşele Chişinău, Bălţi, Edineţ, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Căuşeni, Cahul şi Comrat.

Această structură s-a menţinut pînă la 13 mai 2004, cînd a avut loc reorganizarea Centrului, cu reducerea unor subdiviziuni, ca rezultat fiind lichidate 8 direcţii generale teritoriale. Astfel, din cele 9 subdiviziuni teritoriale au rămas în componenţa Centrului numai două: Direcţia generală teritorială Bălţi şi Direcţia generală teritorială Cahul.

Deşi activează o perioadă de timp din anul 2002, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei se află la început de cale. Anii de activitate însă au demonstrat cu prisosinţă rolul său covîrşitor în consolidarea statalităţii şi securităţii naţionale, în special în plan economic şi social, capacităţile excepţionale în domeniul combaterii corupţiei în Republica Moldova, calităţi evidenţiate prin parteneriatele interne şi externe, încheiate într-o perioadă relativ scurtă de la înfiinţare.

Importanţa mişcării anticorupţionale se reflectă prin dimensiunile sale:
- umanitară, deoarece corupţia înăbuşă şi distorsionează dezvoltarea;
- democratică, deoarece corupţia constituie o barieră în făurirea democraţiei;
- etică, deoarece corupţia împiedică dezvoltarea integrităţii societăţii;
- practică, deoarece corupţia ruinează relaţiile de piaţă şi privează societatea de potenţiale beneficii.

Lupta anticorupţie poate avea succes, în cazul în care va fi antrenată în mai multe domenii, în special în cel social, economic, politic şi altele. Să nu uităm că implementarea Strategiei naţionale anticorupţie este apreciată de către Uniunea Europeană ca fiind una dintre priorităţile integrative, ceea ce înseamnă că integrarea în Uniunea Europeană constituie una din prerogativele de perspectivă a ţării noastre.

Avînd în vedere rolul, dimensiunile şi aria de acţiune, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei îşi onorează pe deplin responsabilitatea asumată într-o etapă de tranziţie economică a întregii societăţi.

Operînd cu valori ca legalitatea, oportunitatea, credibilitatea prin integritate, profesionalism şi comunicare, Centrul în perioada de activitate a demonstrat perfecţionare continuă şi paşi siguri spre un statut de instituţie proeminentă în sistemul organelor de drept din ţară.

În tot ceea ce face, efectivul C.C.C.E.C. este ghidat de un management performant, de o instruire profesională continuă, exercitînd atribuţiile la cel mai înalt nivel, fapt despre care ne vorbesc atît realizările la nivel naţional, cît şi internaţional.

În virtutea tendinţei naţionale de conformare la un şir de iniţiative internaţionale, Centrul se supune ajustării la noi standarde de performanţă în vederea asigurării armoniei şi eficienţei în desfăşurarea activităţii. Aceste obiective de eficacitate sunt stabilite în concordanţă cu programele anticorupţie de talie naţională şi internaţională. Astfel, în cadrul implementării Programului preliminar „Provocările Mileniului” şi Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, Centrul şi-a proiectat o nouă structură organizatorică, prin care va delimita fără a dispersa în activitatea sa două elemente-cheie ale politicii anticorupţie şi antifraudă: partea represivă a controlului social şi practicile consensuale şi multisectoriale de prevenire.

În momentul de faţă, eforturile Centrului îndreptate spre îndeplinirea misiunii de prevenire, combatere şi reducere a impactului corupţiei, crimelor economice şi fenomenului de spălare a banilor se racordează la peste 10 programe de perspectivă, printre care menţionăm Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, susţinută financiar de către Comisia Europeană, Agenţia Suedeză  pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei în cadrul Proiectului MOLICO.

Realizarea acestor programe strategice va determina existenţa unui cadru legal adecvat în prevenirea şi combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului, formarea opiniei publice intolerante faţă de fenomenul corupţiei şi credibile faţă de autorităţile antrenate în combaterea acesteia, consolidarea controlului social al corupţiei - mecanisme reale de conlucrare a statului cu societatea civilă şi mass-media în vederea reducerii actelor de corupţie.