Agenda Evenimentelor

02.02.2009

La 02 februarie 2009, în incinta Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, la iniţiativa acestuia, a avut loc prima întrunire a reprezentanţilor tuturor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu privire la evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul organele centrale de specialitate ale administraţiei publice.
Întrunirea a fost deschisă de vicedirectorul Centrului, dl Vitalie VEREBCEANU, care a menţionat că realitatea obiectivă a confirmat deja imposibilitatea eradicării fenomenului corupţiei doar prin metode penal-restrictive, astfel, impunîndu-se în acest sens, prevenirea, care fiind aplicată corect, poate influenţa răspîndirea acestui viciu social. Actualmente, în vederea prevenirii corupţiei se utilizează mai multe instrumente precum, expertiza anticorupţie a actelor normative, educaţia anticorupţie, analiza criminologică şi prognosticul criminologic, studiul de opinie publică, iar cea mai recentă şi mai modernă metodă dintre acestea, menită să ridice, în primul rînd nivelul integrităţii şi prin aceasta să prevină corupţia în instituţiile publice, constituie evaluarea riscurilor. 
Procesul de evaluare a riscurilor a fost introdus ca activitate obligatorie pentru toate organele centrale de specialitate ale administraţiei publice centrale, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluarea a riscurilor de corupţiei în instituţiile publice, nr. 906 din 28.07.2008.
Evaluarea riscurilor, este privită ca acel instrument important, menit să evidenţieze laturile slabe şi activităţile vulnerabile în întreaga instituţie, cît să determine unde există rezistenţă suficientă la acestea, precum şi unde ar trebuie să fie sporite măsurile de rezistenţă.
Pe plan mondial, există diferite metode de apreciere şi evaluare a riscurilor de corupţie într-o organizaţie, fie publică sau privată. Metodologia existentă prevede desfăşurarea evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice prin autoevaluare sau altfel spus, autoaprecierea instituţiei publice. Ea stabileşte cadrul organizatoric şi metodologic al procesului de evaluare a riscurilor în instituţiile publice. Scopul evaluării este de a determina gradul de rezistenţă al instituţiei faţă de corupţie şi nu rezistenţa angajaţilor faţă de actele de corupţie.
La finele autoevaluării, instituţiile sunt obligate de a raporta Guvernului despre rezultatele procesului de autoevaluare, precum şi despre măsurile ce se impun a fi implementate, în scopul omiterii sau reducerii factorilor de risc.
Pe toată durata desfăşurării procesului de autoevaluare a riscurilor de corupţie, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va acorda suport consultativ, inclusiv instruire, tuturor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice.
Mizăm că autorităţile vor manifesta seriozitate deplină în realizarea acestei măsuri de prevenire, iar desfăşurarea evaluării riscurilor nu va fi caracterizată printr-un formalism, ci printr-un real interes

27.03.2009

Centrul a organizat a doua şedinţă a reprezentanţilor organelor centrale de specialitate cu privire la implementarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul administraţiei publice
În vederea iniţierii etapei I a evaluării riscurilor de corupţie „Evaluarea precondiţiilor”, în perioada 25-27 martie curent, Secţia prevenire şi interacţiune civilă din cadrul Departamentului prevenirea corupţiei în comun cu dl. Cornel-Virgiliu Călinescu, expert pe termen lung în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, împotriva Corupţiei, Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare şi Consiliului Europei au organizat în incinta Centrului 5 instruiri cu tematica “Metodologia de evaluare a riscurilor. Evaluarea precondiţiilor. Perfecţionarea integrităţii în serviciul public prin autoevaluarea riscurilor coruptibilităţii”.
La instruiri au participat 90 funcţionari publici membri ai grupurilor de lucru, din cadrul a 25 instituţii publice centrale. Ca temă pentru acasă membrilor grupurilor de lucru li s-a propus completarea tabelelor referitoare la evaluarea generală a cadrului legal relevant activităţii instituţiei, plasarea organigramei în raportul de autoevaluare, precum şi pregătirea documentaţiei necesare pentru completarea catalogului posturilor. Următoarea întrunire cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale se va desfăşura în luna mai curent. 
Activităţile menţionate corespund Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 906 din 28.07.2008. Conform acestei Hotărâri de Guvern, organele centrale de specialitate al administraţiei publice vor autoevalua, pe parcursul anilor 2008-2009 riscurile de corupţie, cu elaborarea planurilor de integritate. La finele anului 2009 organele centrale de specialitate al administraţiei publice vor raporta Guvernului rezultatele autoevaluării.

07.05.2009

CCCEC evaluează propriile riscuri de corupţie.

Rolul fundamental al evaluării riscurilor de corupţie este precizat în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, nr. 906 din 28.07.2008. Potrivit hotărîrii, Centrul are un rol dublu la acest compartiment ce ţine de prevenirea actelor de corupţie în cadrul instituţiilor centrale de specialitate ale administraţiei publice. Concomitent cu obligaţia autoevaluării propriilor riscuri, Centrul acordă şi suport consultativ, inclusiv instruire grupurilor de autoevaluare a riscurilor din cadrul instituţiilor menţionate.
Pentru o autoevaluare eficientă a integrităţii, Centrul a adoptat o atitudine serioasă faţă de însuşirea de a fi integru, eliminând din start acei factori care  complică implementarea planului de integritate, depunînd toate eforturile necesare pentru crearea şi menţinerea unui sistem de autoevaluare a integrităţii.
Drept punct de plecare a fost emiterea dispoziţiei de instituire a grupului de autoevaluare a riscurilor de corupţie în cadrul Centrului. Preşedinte al grupului a fost numit dl. Vitalie Verebceanu, vicedirector, şef al Departamentului Prevenirea Corupţiei.
Toţi angajaţii Centrului, find întruniţi în şedinţe pe subdiviziuni, au fost familiarizaţi cu prevederile HG nr. 906 din 28.07.2008, etapele evaluării,  şi informaţi despre înfiinţarea grupului de autoevaluare a riscurilor de corupţie în cadrul C.C.C.E.C.
Din data instituirii, grupul s-a întrunit deja în 5 şedinţe de lucru, ultima desfăşurăndu-şi lucrările la 07 mai 2009.
Fiind în faza preliminară, membrii grupului au efectuat selectarea cadrului legal relevant activităţii Centrului. Ca parte componentă a procesului de evaluare a structurii organizaţionale a Centrului, grupării fişelor de post, a fost completat catalogul posturilor, specificînd sarcinile şi  responsabilităţile de bază a fiecărei funcţii. Membrii grupului ai discutat şi asupra analizei organigramei Centrului.    
Etapa evaluării precondiţiilor, etapă în care este stabilit actualmente procesul de identificare a factorilor care favorizează sau pot favoriza corupţia în cadrul Centrului, include în originea sa acumularea informaţiei şi actelor necesare evaluării propriu-zise a riscurilor de corupţie. Actualmente, atît membrii grupului, cît şi persoanele delegate pentru a acorda suport în activitatea grupului, definitivează descrierea proceselor şi procedeelor de lucru notabile subdiviziunilor, direcţiilor, serviciilor sale.
Următoarea şedinţă  a grupului de autoevaluare a riscurilor de corupţie în cadrul C.C.C.E.C. va avea loc la 21 mai 2009. 
Informaţia privind  desfăşurarea procesului de autoevaluare va fi plasată periodic pe site.

18.06.2009

Centrul continuă desfăşurarea şedinţelor de instruire şi consultare privind procesul de autoevaluare a riscurilor de corupţie în autorităţile publice centrale de specialitate.

 În perioada 09-18 iunie curent, Secţia prevenire şi interacţiune civilă din cadrul Departamentului prevenirea corupţiei a CCCEC, în comun cu dl. Cornel-Virgiliu Călinescu, expert anticorupţie al Proiectului MOLICO au continuat procesul de instruire şi consultare a grupurilor de autoevaluare, din cadrul autorităţilor publice centrale de specialitate, privind perfecţionarea integrităţii în serviciul public prin autoevaluarea riscurilor de corupţie.
La instruiri au participat 50 membri ai grupurilor de lucru, din cadrul a 27 instituţii. Reprezentanţii autorităţilor au prezentat temele realizate şi anume, au identificat  procesele de lucru ce au loc în cadrul fiecărei instituţii şi au descris nemijlocit modul şi etapele desfăşurării celor mai importante procese. Această descriere este esenţială pentru determinarea vulnerabilităţilor sau factorilor care pot afecta corupţional o anumită activitate, la o anumită etapă. Ulterior, în cadrul autoevaluării riscurilor de corupţie, interes sporit vor prezenta cele mai complexe şi vulnerabile procese de lucru, precum şi care este nivelul de luare a deciziilor în cadrul fiecărui proces analizat. Numărul proceselor de lucru stabilite ca prioritare, poate fi diferit pentru fiecare autoritate în parte, deoarece vulnerabilitatea poate fi determinată de diverşi factori instituţionali: lipsa sau insuficienţa reglementărilor legale, calificare profesională necorespunzătoare, nivelul de luare a deciziilor, interacţiunea cu părţi externe, etc.  
Consultările oferite de către experţi s-au referit şi la normele de etică aplicabile angajaţilor autorităţile vizate. La moment, în R. Moldova există mai multe acte care conţin norme de etică, acestea fiind la nivel de lege sau acte departamentale. În acest sens, evaluarea normelor etice, realizată de grupul de autoevaluare, se va referi la complexitatea, oportunitatea, explicitatea celor existente, dar şi la lacunele sau contradicţiile depistate. Evident, ca propunerile grupului de lucru, cu referire la acestea, care îşi vor găsi reflectare în Raportul final de autoevaluare şi în Planul de Integritate, vor conţine formulări concrete de completare, modificare sau chiar noi norme deontologice.
Cu titlu de informaţie, participanţii au primit Recomandarea Rec(2000)10, privind Codurile de conduită pentru agenţii (funcţionarii) publici, adoptată de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 10mai 2000.
De asemenea, au fost puse în discuţie şi întrebările ce vor fi incluse în „interviu”, care constituie un compartiment al procesului de evaluare a riscurilor de corupţie, şi în esenţă vine sa verifice pe cît de sincere au fost oferite răspunsurile din chestionare, precum şi cit de eficient au fost realizate alte activităţi de evaluarea riscurilor de corupţie.
Sub aspect practic, participanţilor li s-a propus să realizeze un exerciţiu, care consta în completarea unei tabele ce conţine catalogul posturilor şi activităţilor vulnerabile după categorii de posturi: post de conducere, de consultant, profesionist, administrativ şi tehnic. Pentru fiecare funcţie indicată în compartimentul posturilor, se apreciază nivelul de risc corupţional de la 1 la 5. Estimarea nivelului de risc se argumentează în rubrica Activităţi vulnerabile, reieşind din mai multe criterii: extinderea atribuţiilor, interacţiune cu părţi externe, etc.
Pentru următoarea instruire, experţii îşi propun să se întrunească, în cadrul fiecărei autorităţi, cu întreg grupul de autoevaluare, precum şi alţi factori de decizie, pentru a facilita soluţionarea unor aspecte cu referire la autoevaluarea riscurilor de corupţie, dar şi a prezenta şablonul Raportului de evaluarea şi modalitatea de completare a acestuia.

05.10.2009

Evaluarea riscurilor de corupţie – situaţia la etapa actuală

Evaluarea riscurilor de corupţie este una din cele mai recente şi moderne metode de diagnosticare a factorilor care atenuează integritatea instituţiei publice, avînd ca menire prevenirea şi combaterea corupţiei.
În Republica Moldova, procedura menţionată a obţinut amploare şi obligativitate odată cu întrarea în vigoare a Hotărîrii Guvernului nr. 906 din 28.07.2008, cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice.
Potrivit hotărîrii, Centrul are un rol dublu la acest compartiment. Concomitent cu obligaţia autoevaluării propriilor riscuri, Centrul a fost investit cu obligaţia de a acorda suport consultativ, inclusiv instruire în domeniu, organelor implicate în procesul autoevaluării riscurilor de corupţie.
Potrivit art. 24 din Legea cu privire la Guvern, în vigoare la momentul iniţierii procedurii, în Republica Moldova activau 29 organe centrale de specialitate ale administraţiei publice. La insistenţa Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei, procesul de autoevaluare a riscurilor de corupţie a demarat şi în cadrul Serviciului Control Financiar şi Revizie, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Departamentul Executare, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Centrul Naţional de Expertize Judiciare, reprezentanţilor cărora de asemenea li s-a acordat instruire şi consultanţă.
În perioada parcursă, Secţia prevenire şi interacţiune civilă din cadrul Departamentului prevenirea corupţiei, cu suportul dl. Cornel-Virgiliu Călinescu, expert anticorupţie din cadrul proiectului MOLICO, a organizat şi desfăşurat în incinta Centrului 19 instruiri în domeniu.
Aflîndu-ne în ultimul trimestru al anului de activitate, precum şi pentru a estima realizarea procesului de autoevaluare a riscurilor de corupţie şi identificarea etapei la care se află fiecare instituţie, acestora le-au fost propuse pentru completare un chestionar. Rezultatele obţinute ne indică clar faptul, că autorităţile publice nu se vor încadra în termenul indicat în H.G. nr. 906/28.07.2008 pentru raportarea Guvernului a rezultatelor autoevaluării.
S-a constatat că grupurile de lucru sînt la etapa II-a de autoevaluare, care este cea mai lungă şi mai dificilă etapă, iar patru grupuri nu au finisat nici etapa  întîi. Instituţiile, în special cele cu un personal numeros, nu face excepţie nici CCCEC, nu se încadrează în timpul indicat în Hotărîrea Guvernului.
Neincluderea în termen, în mare parte se datorează unui volum enorm de lucru, suplimentar atribuţiilor de serviciu şi nu în ultimul rînd lipsei de experienţă  în domeniu.
Ca exemplu, menţionăm durata de peste 2 ani a procesului de autoevaluare a riscurilor de corupţie în cadrul proiectului pilot demarat în septembrie 2007 în instanţele judecătoreşti din Moldova. 
Practica Sloveniei a demonstrat odată în plus necesitatea executării longevive, în scopul asigurării calităţii măsurii date. Astfel, practica şi recomandările experţilor anticorupţie din Slovenia stabilesc perioada de cel puţin 2 ani de efectuare a evaluării riscurilor de corupţie pentru instituţiile ce depăşesc numărul de 100 de angajaţi.
În acest sens, în cadrul Şedinţei Colegiului CCCEC din 30 octombrie 2009 s-a decis înaintarea către Guvernul R. Moldova a propunerii de modificare a termenului privind efectuarea autoevaluării riscurilor de corupţie, stabilind perioada 2008-2010, cu continuarea desfăşurării activităţii de autoevaluare a riscurilor în cadrul instituţiilor centrale, structura cărora a rămas constantă şi a începe procedura de autoevaluare în cadrul instituţiilor nou formate şi/sau reorganizate.  
Propunerea de modificarea a fost expediată tuturor organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, spre avizare.